Târgu Cărbuneşti

Târgu Cărbuneşti este un oraș din județul Gorj, situat în Subcarpații Olteniei, în partea de est a Depresiunii Târgu Jiu-Câmpu Mare, la poalele de est ale Dealului Bran, în zona de confluență a râului Blahnița cu Gilort, la 46 km sud-est de municipiul Târgu Jiu. Orașul administrează zece localități componente: Blahnița de Jos, Cărbunești-Sat, Cojani, Crețești, Curteana, Florești, Măceșu, Pojogeni, Rogojeni și Ștefănești, având o suprafață totală de 137 km² și o populație de aproximativ 8.700 de locuitori.

Date Geografice

Coordonate geografice	44.9697° N, 23.5197° E (44° 58′ 11″ N, 23° 31′ 11″ E)
Altitudine	231 m (medie); 150 m (orașul propriu-zis)
Județ	Gorj
Suprafață	137,00 km² (teritoriul administrativ total); 12,90 km² (orașul propriu-zis)
Populație	8.699 locuitori (2021, db-city); 8.992 locuitori (2010, Enciclopedia României)
Densitate	63,5 loc./km² (total administrativ); 697 loc./km² (orașul propriu-zis)
Cod poștal	215500
Fus orar	UTC+2 (Europe/Bucharest); UTC+3 (ora de vară)
Prefix telefonic	0253
Localități învecinate	Scoarța (7,6 km), Jupânești (7,8 km), Albeni (9,5 km), Licurici (9,7 km), Bărbătești (11,2 km)

Relief

Orașul se află în zona de trecere dintre Subcarpații Olteniei și Depresiunea Târgu Jiu-Câmpu Mare, la poalele orientale ale Dealului Bran. Relieful este predominant colinos, cu alțițiuni moderate, traversat de valea râului Gilort și a afluentului său Blahnița. Zona de confluență a celor doi cursuri de apă creează un amplasament natural favorabil, cu terenuri agricole fertile în zonele depresionare și păduri pe pantile dealurilor vecine.

Suprafața administrativă de 13.700 de hectare cuprinde atât zone urbane, cât și suprafețe agricole, păduri și pășuni repartizate pe cele zece localități componente. Dealul Bran, la vestul orașului, reprezintă un punct de referință orografic important, oferind protecție naturală și un peisaj pitoresc.

Climă

Clima este temperat-oceanică (clasificarea Köppen: Cfb), specifică zonei de trecere dintre dealuri și câmpie din Oltenia. Iernile sunt relativ blânde, cu temperatură medie ianuarie în jur de -2°C până la 0°C, iar verile calde, cu medii iulie de 21-23°C. Precipitățiile anuale medii se situază între 600-700 mm, cu un maxim în perioada primăvară-vară. Vânturile predominante sunt de vest și nord-vest, aduse de circulația atmosferică din Europa Centrală.

Amplitudinea termică anuală moderată și regimul de precipității echilibrat creează condiții favorabile pentru agricultură (cereale, legumicultură, pomicultură) și pentru silvicultură pe dealurile înconjurătoare. Orașul beneficiază de o expunere solară bună, fiind situat în partea sud-est a depresiunii.

Populație și demografie

An	Populație	Sursă
2010	8.992	Enciclopedia României
2021	8.699	db-city.com

Populația orașului a cunoscut o ușoară scădere în ultima decenie, tendință caracteristică multor orașe mici din România, cauzată de migrația internă spre centrele urbane mai mari și de natalitatea scăzută. Majoritatea populației este de etnie română, confesară ortodoxă. Structura pe vârste evidențiază o populație îmbătrânită relativ, cu o pondere semnificativă a persoanelor de peste 65 de ani, în timp ce populația activă migrează adesea spre Târgu Jiu sau Bucureșt pentru muncă.

Istorie

Atestarea documentară a Târgu Cărbunești datează din secolul al XIV-lea, perioada în care localitatea funcționa ca târg (piață) pe drumul comercial care lega Oltenia de Transilvania prin Defileul Jiului. Numele "Cărbunești" provine probabil de la meseria de cărbunar (produceri de cărbune lemnوسي), activitate răspândită în zona boscată a Dealului Bran în evul mediu. Localitatea a dezvoltat funcții comerciale și artisanale, devenind un centru de schimb pentru produsele agricole și lemnul din zonele învecinate.

În secolul al XVIII-lea și al XIX-lea, Târgu Cărbunești a fost o localitate importantă din plasa Gilort a județul Gorj, având o populație preponderent românească și o activitate economică bazată pe agricultură, pădură și comerț mic. După Unirea Principatelor (1859) și Independența României (1877), localitatea s-a dezvoltat urbanistic, fiind înființate instituții administrative, școlare și culturale. Gara Cărbunești, inaugurată în 1888 pe linia Târgu Jiu - Filiași, a stimulat dezvoltarea economică și creșterea populației.

În perioada interbelică, Târgu Cărbunești a devenit comună urbană, iar în 1968, la reorganizarea administrativ-teritorială, a fost încorporată în județul Gorj reconstituit. După 1989, orașul a trecut prin procesul de privatizare a unităților industriale (prelemn, confecții, materiale de construcții), cu impact major asupra ocupării forței de muncă. În 2004, Târgu Cărbunești a primit statutul de oraș, devenind reședință de oraș cu administrație proprie. Astăzi, orașul se axează pe dezvoltarea serviciilor publice, turismului rural și religiós, precum pe atragerea de investiții în zonele industriale existente.

Obiective turistice

Parcul natural Stejeret

Parcul natural Stejeret este o zonă protejată de interes național situată pe teritoriul orașului, remarcabilă prin prezența unor exemplare vetuste de stejar (Quercus robur și Quercus petraea), unele având vârste de peste 300-400 de ani. Parcul oferă condiții ideale pentru ecoturism, plimbări în natură și educație ecologică, fiind unul din puținele rezervații de stejar secular din Subcarpații Olteniei.

Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” (1780)

Biserica din centrul orașului, cu hramul Sfântul Ioan Botezătorul, datează din 1780 și reprezintă un monument de arhitectură religioasă brancovenescă tardivă. Clădirea de piatră și cărămidă conservează elemente arhitecturale originale, inclusiv pictură murală parțial conservată, fiind un punct de referință spiritual și istoric pentru comunitatea locală.

Biserica cu triplu hram „Sfântul Ioan, Sfântul Nicolae și Sfântul Gheorghe” din Cojani (1824-1825)

Situată în satul Cojani, biserica a fost ridicată între 1824-1825 și se remarcă prin arhitectura sa specifică oltenească, cu pronaos, naos și altar separate, precum și prin frescele originare bine conservate care acoperă pereții interioare. Triplul hram (Sfântul Ioan, Sfântul Nicolae, Sfântul Gheorghe) este rar întâlnit și reflectă o tradiție locală particulară de cinstire a sfinților protectori.

Biserica din lemn „Sfinții Împărăți Constantin și Elena” din Curteana (1746)

Una dintre cele mai vechi biserici de lemn din județul Gorj, datată 1746, situată în satul Curteana. Construită integral din lemn de stejar, pe fundație de piatră, cu acoperiș de țigle și turn clopotniță integrat, biserica conservează pictură murală originală și iconostas de lemn sculptat, fiind un exemplar valoros al arhitecturii ligurene oltenești.

Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Florești (1777)

Biserica din satul Florești, ridicată în 1777, este un monument de arhitectură religioasă din perioada fanariotă, cu elemente barocizante. Clădirea de piatră și cărămidă are plan crucișat, cupolă centrală pe trompe și pictură murală din perioada construcției, parțial restaurată.

Biserica din lemn „Cuvioasa Parascheva” din Cărbunești-Sat (1698)

Ce mai veche biserică de lemn din compozitia administrativă a orașului, datată 1698, situată în satul Cărbunești-Sat. Este un exemplar unic al arhitecturii ligurene din sfârșitul secolului al XVII-lea, cu structură de lemn masiv, acoperiș de țigle, și pictură murală fragmentară, reprezentativă pentru stilul Brâncovenesc timpuriu în zona Gorjului.

Alte biserici de lemn istorice

Completă patrimoniul religios: Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1832) și Biserica „Cuvioasa Parascheva” (1698) din Cărbunești-Sat, Biserica „Sfântul Nicolae” (1836) din Ștefănești, Biserica „Înălțarea Domnului” (1796) și Biserica „Sfântul Gheorghe și Înălțarea Domnului” (1834-1838) din Pojoreni — toate monumente istorice, illustrând tradiția bisericiștilor ligureni din zona Gilortului.

Personalități

Sursele consultate (Enciclopedia României, db-city.com, site-ul primăriei, Ghidul Primăriilor) nu menționează personalități naționale sau internaționale native din Târgu Cărbunești. Istoria locală evidențiază însă figura preotului **Ioanichie Pârvan**, care a slujit la Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” în secolul al XIX-lea și a fost implicat în mișcarea culturală și națională din Oltenia, precum și a **primarului Mihai Viorel Mazilu**, care administrează orașul în mandatele recente, contribuind la dezvoltarea infrastructurii locale și la promovarea turismului religiós.

Distanța Târgu Cărbuneşti - Negru Vodă

Indicații rutiere Târgu Cărbuneşti - Negru Vodă